DSC07270

Ce mica-i vacanta mare II

M-ati intrebat cativa unde-am disparut, de n-am mai dat niciun semn de viata. Raspunsul e ca ne-am amagit cu o saptamana de vacanta la Slanic Prahova. Si de la intoarcere tot muncim sa dovedim treburile adunate in lipsa. Si timp de scris…ioc! Chef…nici atat. Barem o luna sa fi stat in vacanta in bula „dormit-balacit la strand-mancat-dormit” ca sa putem zice ca ne-am resetat. Va spun drept ca dupa ce-am aterizat la Bucuresti si-am plonjat iarasi  in ritmul nebun aferent orasului astuia cateva dimineti la rand, imediat dupa trezire, ma izbeam de pereti si nu reuseam sa merg drept. Si zau ca nu consum spirtoase…

Asa. Nu ca n-as zice bogdaproste si pentru saptamana aia. Vorba ceea: nemultumitului i se ia darul. Dar acum am bagat la cap si fac pe naiba-n zece si-mi organizez vacante de minim 2 saptamani intr-un loc.

Cum e la Slanic si ce se poate face acolo in vacanta? Pai se poate face o vacanta de relaxare; de pensonari; de oameni cu copii. Daca ai chef de vazut chestii deosebite, muzee, tablouri, monumente, crasme cu facon, etc…nu-i asta locul potrivit. Aci vii sa-ti mai grijesti si de trup, vii sa-ti golesti mintea, mai ales daca in restul timpului  ti se intampla sa tragi de tine ca de elastic ca sa le faci pe toate. Noua ne plac acolo delusoarele alea, linistea, caesele vechi cu cerdacuri largi. In timpul saptamanii chiar e destul de gol, in week-end statiunea se umple considerabil.

Exista 3 stranduri cu apa sarata in Slanic: Baia Verde (care e a primariei si unde pot veni si localnicii gratis sau aproape gratis, cu bilet redus), Baia Rosie (care am auzit ca-i fitzoasa in sensul rau, are si oferte de sejururi all-inclusive)  si Baia Baciului.

Noi am fost la Baia Baciului. E mare, cu multa verdeata, frumos amenajata. E ca intr-o caldare verde, jur imprejurul ei sunt coline cu iarba si copacei. E chiar langa Grota Miresei/ Muntele de sare. Ma rog, ce-a mai ramas din ele, ca s-au surpat un pic. Dar tot e fain muntele asta, la poalele caruia se afla Baia porcilor= o stioalna cu apa foooarte sarata si plina de mal, adanca pana la genunchi. Te-ntinzi acolo pe apa si devii imponderabil. Si-n jur vezi costisele alea verzi si nori cum numai in vacanta poti vedea si cer albastru. Si-ncerci sa faci abstractie de hit-urile verii care urla din megafoane si de care chiar n-ai unde sa te-ascunzi. Ce-as mai fi ascultat o liniste deplina plutind asa pe apa in loc de TEPUPPAPA si SUNTUNPICPICINDRAGOSTIT si MAIDA-TE-N DRAGOSTEAMEACACI E VOIINJURA. Asa a fost si acum un an, tot PRO FM-ul polua sonor atmosfera.

Mai gasesti acolo un lac numai bun pentru copii sau persoane jalnice ca mine, care se tem de apa adanca. Imi zice sotul ca eu stiu sa inot; dar n-o pot face fara panica decat daca stiu sigur ca apa nu-mi trece de umeri. A trecut de umeri…nu mai sunt om.

Si mai e si strandul mare, cu adancime maxima de 15 metri, in care matei si tac-su inotau de n-aveau aer. E drept, cel mic cu aripioare la maini.

IMG_20130729_100433

Intrarea la strand e 20 de lei de persoana; pentru copii intre 5 si 14 ani e 10 lei. Exista dusuri cu apa calda, cabine de schimb, foisoare la umbra unde poti sta cu gasca sau familionul. Au restaurante, dar n-am avut curiozitatea sa le calcam pragul, pentru ca pur si simplu nu mai putem manca bucate dintr-astea, gatite pe banda rulanda, nesanatoase. Daca sunteti ciudati ca noi si mofturosi la mancare, va puteti aproviziona cu de-ale gurii de la targurile locale. E unul vinerea, in comuna alaturata, Varbilau. Aveau tot felul de fructe si legume, peste proaspat, branza, masline. Si mai e si unul mai micut duminica chiar in Slanic.

Salatele, mancarea self -made la ceaun si la gratar au fost de baza pentru noi. M-am mirat si eu de mine cate feluri de mancare am putut compila in vacanta asta: am facut de la paste cu rosii si busuioc, ardei umpluti, salata de vinete coapte de noi pe gratar, salata orientala pana la ciorbita de fasole (le puneam la fiert molcom cat ne dormeam somnul de pranz). Si daca aveam parte de-o vacanta mai lunga mai puteam scoate din maneca vreo cateva idei noi, ca sa nu repet meniul. Nea Stelica, in curtea caruia am stat, ne-a vandut oua proaspete de la gainile pe care le creste. Deci omleta de dimineata a fost asigurata. Ceai am facut din plante adunate de pe-acolo (sanziene, cimbrisor, sunatoare, codita soricelului, coada calului). Cafea la ibric, proaspat rasnita.

De nea Stelica v-am mai povestit si anul trecut. Are o curte mare, verde, umbrita de salcami, sub care e taman bine sa pui cortul. El locuieste in rulota in care isi facea concediile in tinerete (ce-ar mai fi scotocit-o ai mici, mai ales dupa ce i-a primit odata inauntru :-)). Casa si curtea o pune la dispozitie turistilor.

DSC07259 IMG_20130729_140209 IMG_20130728_203706

Mai puteti merge si la vestita salina din Slanic, e 16 lei intrarea. Se cam sta la coada, mai ales daca vii la pranz, ori in week-end. E cam aiurea ca pe la 3 deja te dau afara.

Ce-ar mai fi de zis este ca nici chiar in vacanta n-am putut sta departe de ocupatiunea mea preferata, culesul de plante medcinale. Am adunat codita soricelului din niste poienite inspre Cheia. Ce diferenta intre cum creste planta asta la ses, in locurile natale, maruntica si uscata si vanoasa; si cum se prezinta ea la munte, cu inflorescente bogate, mustoasa, inalta. Plus ca la munte o gasesti numai buna de cules mult dupa ce s-a trecut deja la campie.

Si-am mai adunat si catina. Pentru ca am de gand sa-mi fac propriul meu ulei de catina. Am gasit niste grohotisuri pline de arbusti minunati chiar la iesire din Slanic. Noi am cules finut, taind crengute cu foarfeca. Venisera si altii pe langa noi, echipati cu topor. Dupa unii…potopul. DSC07174 DSC07181 IMG_20130730_104647   M-am prins cu ocazia asta si de alta smecherie: am ajuns la concluzia ca o sa dau fara pareri de rau 10-15 lei pe  kilogramul de bobite de catina unei babute cumsecade. Pentru ca pe mine m-a costat acasa o juma’ de zi si un spate super amortit sa desprind un kilogram si jumatate de bobite de pe crengi. Plus ca m-am intepat mai ceva ca fata babei din poveste cand o fi incercat ea sa-si coasa ie🙂

Intre Slanic si Bucuresti am intercalat si doua zile la bunici. De pomina a fost drumul la bostanarie, 7 persoane intr-o motocicleta cu atas :-))) Si ne-a mai prins si-o ploaie cu siroaie pe „motor”, la intoarcere, de nu puteai sa tii ochii deschisi. Dar a fost tare fain, cum cantam noi asa, copii mici si mari, uzi leoarca, printre paraiturile motocicletei: „Unul este Aurica/Ce de nimeni n-are frica/Lume, sooooro, lume!!!!”

Vara-mio, sper ca nu te superi ca postez poza asta: IMG_20130730_190651

DSC07276 DSC07275 IMG_20130730_193839

One thought on “Ce mica-i vacanta mare II

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s