Sampon, sampon si iar sampon

Cu ingrijitul parului e greu in zilele noastre. Pentru ca parul reflecta foarte bine starea de sanatate, problemele hormonale. El arata fara tagada ca ne stresam, ca mancam pe apucate, ca nu bem apa suficienta, ca nu dormim cat ar trebui…

Multa lume mi se plange de probleme cu matreata, ca nu reusesc sa scape cu nimic de ea. E normal sa nu scapati. Fie agresati parul cu substante chimice daunatoare provenite din samponul pe care il utilizati. Fie va agresati pe de-a-ntregul cu stres si alte alea. Si asta slabeste sistemul imunitar. Si cand slabeste sistemul imunitar preiau controlul anumite bacterii, ciuperci, paraziti in detrimentul altora. Apar micozele, matreata, mancarimile de piele, etc.

Multi altii spun ca li se ingrasa parul foarte repede. E normal, de cate ori te trec transpiratiile pe zi la serviciu, in trafic, acasa?…

Altii spun ca parul ii cam paraseste si cauta ceva pentru a-l revigora.

Ei bine, stim cu totii in sinea noastra ce ar revigora parul, ce ne-ar scapa de matreata, ce ar echilibra secretia de sebuum a scalpului. Nimic altceva decat propriul nostru echilibru.

Samponul ajuta, nu rezolva in totalitate.

Iata 3 variante de sampon in care am pus la treaba plantele, pentru problemele mai sus mentionate:

Variante de sampon lichid antimatreata, revigorant, pentru par uscat

1. Sampon-crema cu ulei de nuc pentru par uscat, friabil;

2. Sampon regenerant cu ulei de ricin, provitamina B5 (panthenol), ulei de rozmarin, cimbru si lamaie. Varianta de fata e ok pentru par normal, cu tendinta de ingrasare;

3. Sampon antimatreata cu ulei de oregano. Si acesta e potrivit parului normal/cu tendinta de ingrasare.

Baza samponului este aceeasi; difera doar ingredientele active. Samponul este vascos, face suficienta spuma (mai putina in cazul celui cu ulei de nuc) si are si efect conditionator.

Sticlutele din imagine au 200ml si costa in jur de 30 de lei.

Anunțuri

Gel de barbierit

…pentru obrazuri fine si la propriu, si la figurat.

Recunosc ca n-am avut prea mare interes pana acum sa fac niste produse special dedicate barbatilor. Clientii mei sunt in proportie de 99% femei.

Acasa, impart cu sotul acelasi deodorant (solid, cu lavanda sau cu salvie si portocale, astea ne plac) si aceeasi pasta de dinti (ba cu menta si salvie, ba cu fenicul, lemn dulce si anason). Drept sampon ori spuma de ras sotul foloseste orice sapunbun ii pica in mana…Si e foarte multumit si ca a scapat de matreata, si de cum se simte in pielea lui 🙂

Numai ca de curand a trecut la un alt nivel cu ritualul barbieritului…Asta de cand am fost rugata sa fac un gel de ras pentru un anume sot. Si de-atunci foloseste si el asta:

Gel de barbierit

Nu contine decat un emulsifiant foarte bland, absolut natural, vitamina E, ulei esential (sau nu, daca nu doriti; eu am adaugat mirt verde, dar se poate pune orice va place: lavanda, patchouli, salvie si portocale, etc) si un ulei vegetal la alegere (pana acum am facut doua variante: cu ulei din germeni de grau si cu ulei de borago, ambele foarte emoliente).

Se aplica pe obrazul uscat un strat subtire, dupa care se umezesc degetele si se maseaza pielea. Gelul nu va spuma, insa va crea un strat albicios care va face sa gliseze lama foarte usor. Limpeziti si…gata! Nu mai e nevoie nici de aftershave. Pielea e deja ca si data cu crema, fina si hranita de bogatia de  substante binefacatoare continute in uleiul vegetal.

Pasta de dinti cu argila si salvie

De-a lungul vremii au fost utilizate pentru spalatul dintilor nenumarate substante ori combinatii de ingrediente. Unele foarte sanatoase si binefacatoare, altele de-a dreptul nocive.

Egiptenii ar fi folosit in vechime un amestec de sare, frunze de menta , coaja de ou si piatra ponce pisata.

Romanii se spalau cu un praf obtinut din solzi de stridie si ipsos.

„Trasul uleiului” sau clatirea gurii cu ulei de susan este iarasi o modalitate foarte veche (ayurvedica) si eficienta de a curata cavitatea bucala; cu alte cuvinte, daca folosesti dimineata o lingura de ulei de susan pe post de apa de gura ai mari sanse de a preveni decaderea dintilor, halitoza, sangerarea gingivala, uscarea gatului. Datorita continutului ridicat de antioxidanti si calciu, uleiul de susan intareste dintii si gingiile si impiedica formarea placii dentare. Incercati! Va spun din proprie experienta ca veti ramane uimiti de senzatia de curat obtinuta prin clatirea gurii cu ulei; nu e deloc gretos: saliva si uleiul formeaza un fel de emulsie care aduna cu sine bacteriile prezente. Uleiul de susan este mult mai eficient in indepartarea bacteriilor nedorite din cavitatea bucala decat apele de gura chimice, care iti mai amortesc si limba :-).

Mai enumar asa, ca fapt divers, cateva alte ingrediente care au facut parte la un moment dat din componenta pastelor de dinti: pulberea din  cochilii de scoici, coaja de copac, carbunele, cenusa, praful de caramida; mai spre zilele noastre s-a recurs la bicarbonatul de sodiu si la apa oxigenata. Nu mai spun de pastele de dinti ambalate inainte de cel de-al doilea razboi mondial in recipiente de plumb, resonsabile de  boli si decese (din pricina plumbului, bineinteles).  Apropo de cenusa, unchiul meu povestea despre al sau  „tata mare” care, dimineata, inainte de orice, se freca cu degetul bine „inmuiat” in cenusa din vatra si-apoi pleca la treaba. Si, bineinteles, spargea nuci intre masele la o varsta respectabila.

Am facut tot ocolul asta mare ca sa ajung de fapt la un ingredient anume: salvia.

salvie de gradina

Frecatul danturii cu frunze proaspete de salvie a fost unul din modurile foarte sanatoase si eficiente prin care oamenii si-au ingrijit sanatatea si s-au infrumusetat.  Spun „infrumusetat” pentru ca salvia ne poate ajuta sa avem dinti mai albi, ea contine substante astringente ce curata depunerile acumulate in timp. Nu am incercat pe pielea mea, dar am citit ca un astfel de tratament aplicat de 2-3 ori pe saptamana ar avea rezultate vizibile.

Am zis mai bine sa strecor salvia in pasta de dinti de zi cu zi. Am uscat frunze din tufa de salvie ce troneaza intr-un colt de gradina, le-am maruntit bine in rasnita de cafea, apoi le-am adaugat celorlate ingrediente folosite: argila, carbonat de calciu, bicarbonat de sodiu, apa, glicerina vegetala, ulei esential de menta si salvie si conservant din samburi de grapefruit.

Sunt foarte multumita de ce-a iesit. Nici o alta pasta de dinti nu mi-a oferit senzatia de prospetime lasata de acest amestec: dintii sunt „alunecosi” la multe ore dupa periaj ( m-am spalat de pilda seara, iar dimineata am simtit ca parca n-ar fi trecut 8 ore, ci cateva minute de la periaj) Nu ma deranjeaza ca trebuie sa aplic pasta cu o spatula, din borcanel. Gustul pastei e buruienos, foarte fresh, usor sarat de la bicarbonatul de sodiu -ceea ce iarasi imi place. Bicarbonatul de sodiu are un rol foarte important: pe langa faptul ca e usor abraziv, modifica PH-ul cavitatii bucale astfel incat sa ingreuneze pana la disparitie viata bacteriilor prezente.

In afara de menta ori salvie putem parfuma pasta de dinti cu ulei esential de anason, fenicul, portocale, lamaie, smirna. Toate sunt permise si in homeopatie.

Comoditatea si obisnuita atarna cateodata greu…stiu ca multora li se pare complicat sa renunte la tubul de pasta.  Dar o singura viata avem si ar fi bine sa ne-o traim cat mai sanatos.

IMG_20130925_141311 pasta de dinti naturala cu argila si salvie pasta naturala de dinti cu argila si salvie

Solutie antimicrobiana pentru maini

Cu familia lovita in plin de virusi, toata lumea (in afara de mine :-)) cu febra, nas infundat, tuse si alte treburi de sezon m-am hotarat sa fac pe naiba in zece si sa tai si asta de pe lista: solutia antimicrobiana pentru maini. De tinut in geanta si de folosit oriunde: la locul de joaca, la supermarket, la cabinetul medical, you name it. Pentru ca gelurile antimicrobiene consacrate pur si simplu ma inebunesc cu mirosul lor tipator. Efectiv imi intorc stomacul pe dos.  Ca sa nu mai vorbim de ingredientele folosite, nu tocmai prietenoase.

Buna decizie si deloc greu de dus la indeplinire.

Pe linga un solubilizant pentru uleiuri esentiale mai greu de procurat, restul ingredientelor sunt foarte la indemana.

  • alcool de 96 de grade;
  • glicerina, care sa asigure hidratarea mainilor;
  • apa plata;
  • uleiuri esentiale dupa preferinte. Eu am folosit tea tree si lavanda, ca sa fie ok si pentru copii. Tare as mai fi folosit ulei de salvie, dar e contraindicat pina in 6 ani…

L-am turnat apoi intr-o sticluta cu pulverizator, ca m-am gandit eu ca-i mai usor de folosit asa. Pot igieniza eventual si suprafetele anumitor obiecte, nu numai mainile.

Sper sa mai tina la distanta macar o parte din microbii astia care ne asalteaza. In rest, imi place din toate punctele de vedere: miroase natural, nu usuca ori naclaieste mainile. Nu contine tampenii.

Sapun lichid pentru igiena intima

De mult mi-am propus sa fac un astfel de sapun. Cu gandul acesta am cules asta-vara codita soricelului. Nu stiu daca va mai amintiti, ca m-am laudat si-atunci cu „prada” intinsa la uscat:

Planta aceasta simpla si nepretentioasa contine substante antiseptice care ajuta la prevenirea si tratarea candidozelor vaginale ce pot aparea din pricina stresului, a dezechilibrelor hormonale provocate de sarcina ori datorate altor cauze.

Am cautat sa rezulte un sapun bland, care sa nu perturbe flora si ph-ul zonei cu pricina. Lucru care nu e tocmai asigurat de un sapun solid, fie el si natural. Sapunurile solide au un ph nepotrivit igienei zonei intime ( sapunurile mele se invart in jurul valorii 8) si pot aparea senzatii suparatoare de usturime.

Daca la sapunurile solide nu prea avem cum sa ajustam cu foarte mare precizie ph-ul, in cazul sapunurilor lichide putem face astfel incat sa obtinem un ph de 5-5,5, cat ar fi indicat pentru un sapun dedicat igienei intime. Nu stiu daca are rost sa intru in detalii; in mare treaba sta asa: neutralizam in parte aciditatea bazei lavante cu ajutorul acidului lactic, care este un produs de origine naturala, obtinut din fermentarea glucozei. Acidul lactic ingrijeste si hidrateaza la randul sau pielea.

Am folosit ca baza lavanta un tensioactiv pentru piele sensibila (potrivit inclusiv copiilor si bebelusilor) de la Mayam. De origine naturala, derivat din ulei de cocos si porumb.

La care am adaugat:

  • decoct de codita soricelului;
  • acid lactic;
  • uleiuri esentiale de tea tree si lavanda – ambele au efect antibacterian si sunt compatibile chiar si cu pielea sensibila;
  • extract din samburi de grapefruit pe post de conservant. Produsul va avea atfel o valabilitae de 3 luni.

Asa arata odata definitivata „combinatia”:

Si asa arata transferat in recipient:

Ma declar multumita. Nu agreseaza in nici un fel, ba chiar calmeaza, lasa o senzatie de „bine”. Face spuma atat cat trebuie. E destul de „economic”, in sensul ca e suficienta o cantitate mica pentru a face treaba. Mie imi place foarte mult si mirosul, mi se pare ca se simte si mireasma amaruie de codita soricelului in formula, pe linga lavanda. Dar, ma rog, eu sunt fan miresme amarui gen pelin, tufanele, etc.

Precizari pentru interesati (deja au apaut cativa); as vrea sa inlatur eventualele false asteptari. Mie imi place asa cum e, dar stiu cat de diferite sunt gusturile:

  • Sapunul nu este foarte vascos, curge destul de usor. Trebuie dozat cu atentie;
  • Nu este foarte spumos, cu toate acestea curata bine. Se pune o cantitate mica, apoi se maseaza, dupa care se indeparteaza cu multa apa.

Eu sunt dispusa sa trec peste aceste „neajunsuri” de dragul unui produs natural, care chiar simt ca face bine.

Costul este 25 lei/150 ml.

Si daca tot am inceput cu sapunurile lichide cred ca o sa ma apuc in curand si de un sampon pentru copii; samponul solid pisca daca intra ceva clabuc in ochisori…iar copiii nu stau intotdeauna foarte potoliti la baie. Asa ca un sampon cu un ph mai mic ar preveni eventualele „lacrimi”.