PRO…propolis

Nu e balbaiala, e pledoaria mea pentru utilizarea propolisului 🙂

Oricat de ahtiata as fi dupa tot ce inseamna hrana, ingrijire, remedii naturale, etc.  tot mi se  intampla uneori sa ma urnesc mai greu in adoptarea/incercarea unei solutii castigatoare din toate punctele de vedere.  Stiam, de exemplu, ca propolisul face minuni, ca e cel mai puternic antibiotic natural. Ca te poate tine departe de virusi ori scapa de micoze indratnice. Ei bine, stau cu bunatate de propolis in frigider de acum un an, de pe vremea cand era floarea-soarelui inflorita, si n-am fost in stare decat luna asta sa prepar minunata tinctura de propolis.

Tinctura de propolis

M-a ajutat si Matei cand a venit vorba de turnat in sticlute…ii placea la nebunie palnia aia micuta…El e foarte interesat tot timpul de ce fac eu, cere mereu explicatii…l-am surprins jucandu-se de multe ori de-a „facutul sapunului”…”Acum adaugam niste ulei de migdale…ne mai trebuie niste ingrediente…” Mi-as dori mult sa se prinda de el astfel de taine si obiceiuri, asa, din joaca, pe linga cuvinte surprinzatoare pentru un baietel de 4 ani si jumatate.

Nici nu stiu cu ce sa incep…cu cat de usor se face tinctura sau cu cat de bine ne poate ea face? Hai sa va spun ce probleme am rezolvat noi, in familie, datorita ei:

1. O micoza cu pitiriazis versicolor.  E una din ciupercile alea prezenta pe pielea oricui; la multi ramane doar prezenta, fara sa deranjeze in vreun fel; la altii mai stresati ori cu sistemul imunitar incercat poate sa dea mari batai de cap; apare ca un fel de intertrigo, pe la cute, favorizata de umezeala si caldura; la femei e intalnita, de obicei, sub sani dar poate aparea si pe spate, umeri, brate, etc. Sunt niste bubite extrem de mancacioase…ursul Baloo era mic copil cand se scarpina cu trunchiul de copac…In perioadele de varf ale mancarimii bubitele sunt rosii. Cand se mai domolesc raman ca niste pete maronii…care cand ti-e lumea mai draga iti pun iarasi pielea pe foc…si tot asa ani la rand…Ma rog, am observat asta la 3 persoane apropiate mie. Uratenia asta, odata aparuta, nu a trecut cu niciun medicament ori unguent prescris de doctor; ba din contra, tratamentul a enervat bubitele si le-a facut sa se intinda si mai mult.

Daca va confruntati cu ce-am insirat aici incercati, va rog, si remediul acesta: ungeti de doua ori pe zi zona afectata cu tinctura de propolis.  Puteti aplica tinctura chiar de mai multe ori pe zi, ajuta la calmarea pruritului. Atentie, tinctura pateaza, asa ca folositi niste haine de sacrificiu. Dupa prima saptamana veti vedea deja o imbunatarire vizibila. Dupa inca o saptamana petele maronii incep sa paleasca. Pentru mai multa siguranta eu zic sa mai continuati inca doua saptamani cu aplicarile, macar o data pe zi. Asa am facut noi si i-am pus cruce blestematei. Nici nu mai speram.

2. Ciuperca aceea responsabila de mirosul urat al picioarelor, denumita si piciorul atletului. Extrem de neplacuta. Poti sa te speli de o mie de ori pe zi pe picioare, tot degeaba. Nu mai detaliez, cred ca stiti despre ce e vorba. Ei, si asteia ii venim de hac tot cu tinctura de propolis, aplicata dimineata si seara, macar 2 saptamani – cel mai bine o luna. Cate o picatura in fiecare spatiu dintre degetele de la picioare.

3. Dureri de gat. De fapt dureri de gat prevestitoare de raceala. Pe astea le-am rezolvat cu cateva ceaiuri caldute de tei in care am adaugat cateva picaturi de tinctura.  Adica am baut ceaiuri cu propolis seara si deja de dimineata viroza luase un curs descrescator. Noi nu suportam un gust prea puternic de propolis, asa ca punem maxim 4-5 picaturi la o cana de 250 ml. Vedeti cum va place: daca suportati o concentratie mai mare -bine; daca nu, beti mai multe ceaiuri diluate.

N-am probat  pe pielea noastra (ca nu avem probleme cu acneea) dar tind sa dau crezare si faptului ca solutia de apa calduta si tinctura de propolis ajuta la tratarea tenului impur, acneic. Cel putin ne fereste de suprainfectarea cosurilor.

Tinctura de propolis costa o nimica toata  (in jur de 10-13 lei/30ml) si o puteti gasi la plafar; pina sa-mi prepar eu am cumparat una de la Dacia Plant, mie mi se pare de incredere firma asta.

Daca aveti o sursa de propolis si vreti sa va preparati singuri – nimic mai simplu: intr-o sticluta bruna puneti 20 de grame de propolis maruntit cu 100g de alcool de 96 de grade (cred ca merge si cu palinca :-)). Ca sa puteti faramita propolisul mai usor e bine sa-l tineti in prealabil la frigider, isi mai pierde din elasticitatea aceea specifica rasinei si devine mai casant. Oricum, cel mai bun mod de pastrare a propolisului e la frigider, asa ca sunt cam redundanta…

Tinctura de propolis

tinctura de propolis

Dupa aceea lasati la macerat timp de doua saptamani; mai agitati din cand in cand sticluta. Cand s-a scurs timpul strecurati prin tifon (strat triplu)  si puneti in sticlute mici (eu, care sunt adepta reciclarii am sterilizat sticlutele de la uleiurile esentiale folosite si am pus doar capace noi)

Citisem pe undeva ca tinctura de propolis de calitate nu se imprastie imediat odata ce e pusa intr-un lichid, ci intarzie pentru mult timp la suprafata acestuia. I-am facut proba…asa face si a mea!

Deci, am materie prima pentru pasta de dinti aproape perfecta :-)…

Si de-acum incolo o sa caut sa nu ne lipseasca macar cateva picaturi pe zi strecurate in ceai, sucuri de fructe, chiar in paharul de apa baut dimineata, pe stomacul gol… Ar fi pacat…

Truc pentru curatarea murdariei indaratnice de pe oale

Stiti voi, oalele acelea pe care s-a lipit orezul cu lapte, ibricele vopsite de ceai, aluatul betonat pe peretii vasului de Yena…

Pai daca aveti bunici, parinti pe la tara care fac focul in soba…sau daca va place sa faceti gratar…sau daca aveti de unde sa va faceti rost de o mana de cenusa sa stiti ca e tare buna la casa omului. Ochiti o oala in care sa incapa vasul murdar cu pricina, aruncati o mana de cenusa (e mai bine sa fie cernuta, altfel se infunda chiuveta cand veti face clatirea), umpleti cu apa si fierbeti 10 minute cel mult. Va garantez ca ati scapat de frecatul ala pe care eu, una, il urasc. Vasul se va curata usor, de la sine aproape, iti vei aduce aminte ce culoare are pe dinauntru ibricul de ceai care va straluci iarasi, ca nou…

Incercati treaba asta doar cu lucruri care nu ruginesc (nu cu tavi clasice ori teflonate de cozonac, de exemplu). Sunt OK doar vasele emailate, de yena sau ceramica de calitate (nu castroanele acelea care se impart la Mosi)

Trucul asta e tot de la bunica, ca ea facea primavara marea curatenie a oalelor, le fierbea pe toate in cazan cu solutia care se decanta de la sapun.

Eu aveam cenusa in casa pentru ca la un moment dat am incercat sa fac sapun natural folosind lesie de cenusa. Dar inca mai am de lucru. E nevoie de teste repetate pina sa gasesc reteta buna…cred ca la pensie voi avea timpul asta…:-)

Ca tot am vorbit despre cenusa…stiti voi cum a luat nastere sapunul? O sa scriu si un post separat, dar va scriu si aici, asa, pe scurt…Pai sapunul s-a inventat singur demuuuult, pe vremea cand oamenii faceau sacrificii ca sa le intre in gratii zeilor. Pur si simplu sapunul a rezultat din grasimea animalelor sacrificate, amestecata cu cenusa rezultata de la focul de sacrificiu…iar numele de sapun vine de la muntele Sapo, pe care urcau oamenii sa aduca ofrande…mai pe la poalele muntelui, femeile care spalau rufele in rau au observat ca acestea devin foarte curate, in apa aceea…

Si incalecai pe-o sa, si va spusei povestea asa…:-)

Tratament pentru bubitele cauzate de caldura ale bebelusilor

Stiu ca multe mamici se confrunta cu puzderie de bubite pe pielea copiilor de la canicula asta. Puncte mici, rosii aparute peste tot, dar mai ales pe la incheieturi, pe la gat, acolo unde se lipeste piele de piele, ceea ce face ca transpiratia sa curga si mai abitir. Pina nu se mai racoreste vremea un pic n-avem ce face, nu putem sa le facem sa dispara complet; unele se trec dar apar altele. La fetita mea de aproape 2 ani descopar bubite noi mai ales dupa somn, pe zone care au fost mai neaerisite din pricina pozitiei in care a dormit. Baiatul de 4 ani nu mai are asa de mari probleme, pielea lui stie deja mai bine sa ajunga la un echilibru termic; cand avea si el varsta Ioanei insa tot asa patea, se umplea de bubite.

Cum am putea sa-i ajutam pe cei mici sa treaca mai usor de canicula? Dusuri scurte pe timpul zilei – folositi sapun numai pentru zonele murdare sau deloc. Iar la sfarsit, dupa fiecare dus, tamponati-i pe tot corpul cu ceai de pelin. Pelinul calmeaza pielea, anihileaza bacteriile care ar putea sa suprainfecteze bubitele si reduce volumul transpiratiei.

Tratament pentru maini uscate

Cand simtiti ca nimic nu mai da roade cu craterele de pe maini incercati si asta: puneti doi pumni de orez, secara, grau sau ce aveti prin casa (cereala sa fie) in apa calduta, intr-un lighean. Cat stati sa va trageti sufletul un pic pe canapea jucati-va cu boabele, numarati-le, frecati-le usor de palme, de dosul palmei, etc. Amidonul va catifela pielea.

Puteti folosi si apa in care a fiert orezul pentru asta.

Iar daca spalati de obicei multe vase (ca mine), ar fi o idee buna sa purtati manusi de cauciuc in timpul asta. Mie nu-mi iese de fiecare data, fac asta mai mult cand imi ajunge cutitul la os. Dar daca stam sa ne gandim putin e logic ca detergentii de vase or sa degreseze amarnic si pielea, nu numai murdaria de pe oale.

..a, si mai trebuie sa spun ca trebuie sa beti multa apa? Ca degeaba incercam sa remediem din afara problema, daca nu o facem si prin alimentatie, somn suficient, seninatate…Dar stiu cum e cu teoria, stiu cum e si cu practica, asa ca facem si noi ce putem.

Acestea fiind spuse, ia sa ma duc eu sa-mi aplic tratamentul cu apa de orez…:-)