Crema pentru calcaie

Iarna e …ca iarna… si nu-i ca vara. Frig, lipsa de anumite substante in organism, hidratare defectuoasa…mai toata lumea are calcaiele crapate.

Vara, cu toate fructele ei, de nu mai stii de care sa mananci si stai cu Smecta linga tine, unii (pe care ii enerveaza papucii si o iau la sanatoasa cu talpile goale prin curte) tot fac ce fac si au calcailele crapate.

Asa se facu de am ajuns aseara sa zic: „Gata, pina aici!” si iarasi m-am intilnit cu domnul 3 a.m. si cu domnul Berzelius (am citit o glumita pe undeva, dar nu mai stiu pe unde, ceva de genul: „Dear 3 a.m., ar trebui sa incetam sa ne tot intalnim astfel, i’d much rather sleep with you” :-)…asa si eu…

Deci am migalit azi-noapte la o crema de calcaie de vara, foarte nutritiva si racoritoare. I-am dedicat-o lui Lumi, dar mi-am facut si mie un borcanel, cu toate ca stiu bine ca o sa se intample ca in alt banc…croitorul sta cu pantalonii rupti…electricianul sta cu firele neizolate in propria casa…samd…de-aia ma stradui eu sa fac un sapun care sa rezolve cat se poate de multe: hidratare, curatare, relaxare, eventual si ameliorarea/tratarea unor probleme. Ca mai departe nu ma tin bateriile si timpul sa ma ocup de mine.

„Primadona” acestei creme este lanolina pura, cu acţiune emolientă, puternic hidratantă; repara incredibil de bine pielea uscata, solzoasa, crăpata. Mamicile care alapteaza sunt prietenele ei. Lanolina se obtine din prelucrarea lanii de oaie, este practic secretata de glandele sebacee ale ovinelor. Cand ma gandesc cat costa lanolina pura, obtinuta intr-un mod prietenos fata de natura (se poate obtine si cu ajutorul pesticidelor) nu se poate sa nu ma apuce jalea gandindu-ma ca in satul parintilor mei taranii efectiv arunca lina proaspat tunsa de pe oi; cica doar niste afaceristi mai negri la culoare ar mai cumpara-o, dar nu se merita pentru ca oricum costa mai mult tunsul oilor decat ar primi pe lina rezultata.

Iar ciorapi cumpara de la magazinul satesc. Chinezesti, bineinteles. In copilaria mea inca se mai tesea la razboi, o ajutam pe bunica la facut suveici si la sucit lana. Chiar si maica-mea se pricepe un pic la tesut. Ia sa-i mai dau eu de lucru…astea nu trebuie sa se uite.

Inghit amar si trec mai departe.

In crema am mai pus unt de shea, unt de cacao -ambele nerafinate, de prima presa; apoi ulei de galbenele preparat de mine, un pic de ceara de la tatal lui Stefan si un pic de vitamina E.

Si am pus ulei de ylang-ylang si de menta, pentru ca am vrut sa iasa racoroasa si sa-ti ia senzatia aia de picioare grele…cu mana :-). Si va spun drept ca asa este: azi-noapte mi-am tratat calcaiele cu ce mai ramasese pe peretii Berzeliusului inainte sa ma duc la culcare si a trebuit la un moment dat sa ma invelesc serios ca ma luase  frigul :-)…ei, exagerez un pic.

Toate cele bune tuturor! Numai maine nu-i poimaine si dupa aceea vine week-end-ul…mai puteti s-o zbughiti pe la mare, pe la munte…

Reclame

Crema de protectie solara, unguent pentru zona scutecului si balsam repelent de insecte. NATURALE :-)

Nu e nimic mai placut si mai motivant pentru mine decat sa ma crediteze prietenii, apoi prietenii prietenilor,  si sa ma intrebe/roage in felul urmator: „Tu ai putea sa-mi faci o crema de protectie solara?” sau „As vrea sa-mi preparati dumneavoastra o lotiune antitantari pentru cea mica”.

De hatarul prietenilor m-am apucat eu sa fac sapun la rece  in varianta extinsa, nu doar pentru nevoile familiei mele; si iata ca tot de hatarul lor m-am apucat sa-mi cumpar pahare Berzelius si cantar de precizie si termometru si tot felul de ingrediente naturale ca sa fac creme, lotiuni, deodorante. Cumsecade cu pielea si ele, ca si sapunurile mele.

Asa ca aseara mi-am luat avant si dupa ce au adormit cele doua elemente perturbatoare (de aproape 4 si aproape 2 ani) m-am apucat de „combinatii” 🙂

Am inceput cu unguentul antitantari, pentru care ma rugase o mamica a unei fetite de 2 ani. E doar parerea mea ca niciodata n-au fost mai dezlantuiti tantarii ca in vara asta?

Eu folosesc pentru protectia celor mici cate-o picatura de ulei de menta sau citronella, aplicata pe undeva pe hainute, pe guler de exemplu, si tantarii stau la distanta. Dar daca mai uit si ii prinde seara pe copii pe-afara fara picatura respectiva aplicata corespunzator e prapad.  Ciupitura se trece foarte greu pentru ca ei o tot rup cu unghiile, din cauza mancarimii, cu toate ca folosim mixtura mentolata pentru calmarea senzatiei.

In cazul unguentului antitantari de fata ingredientul cheie, cu proprietati repelente, este minunatul ulei de neem . Pe linga el, am mai folosit ulei de galbenele, ceara de albine, vitamina E si cateva picaturi de ulei esential de eucalipt si de tea tree pentru ca sunt tolerate fara probleme si de catre copii, mai ales in proportie atat de mica. Uleiurile esentiale sunt adaugate pentru a masca mirosul oarecum neplacut al uleiului de neem si pentru proprietatile lor antiseptice.

Aseara am turnat amestecul caldut in recipient si acum se prezinta foarte bine: are consistenta unui unt moale, va fi usor de aplicat, prin masare, pe zonele expuse „atacului” tantarilor.

Vitamina E adaugata pe post de conservant ar trebui sa asigure lotiunii un termen de valabilitate de 6 luni in conditii de pastrare la rece.

A doua crema preparata a fost cea protectoare/reparatoare pentru zona scutecului. Tot la rugamintea unei mamici, pentru fetita ei draga. Am stat amandoua si am pus cap la cap formula cremei; cred ca o dupa-amiaza intreaga ne-am tot conversat despre lanolina, bisabolol, ulei de galbenele, oxid de zinc. Si despre cum ai putea sa cumperi de la farmacie lucruri care sa iti faca mai mult rau decat bine, cum ar fi lanolina cu pesticide.

Multumesc, Mihaela, ca m-ai pus la treaba.

Pentru crema aceasta am folosit cam 40% unt de shea, 30-40% ulei de galbenele, 10 % lanolina, 10 % oxid de zinc, ulei de migdale dulci si vitamina E drept conservant. Aseara, dupa ce am mixat toate ingredientele, am testat crema pe mana si vreau sa spun ca am simtit aproape instantaneu o senzatie placuta, de calmare; iar lanolina a catifelat pielea ca prin magie.

O singura emotie am avut vazand cum se prezinta crema: ca va fi prea moale, ca va curge. Si intr-adevar, s-a mai intarit putin peste noapte, dar are consistenta unei emulsii intre demachiant si mixtura mentolata preparata la farmacie. E prea lichida. Un graunte mic de ceara curata va rezolva perfect problema: va lega un pic totul, atat cat sa faca aplicarea cremei mult mai usoara.

Altminteri crema e matasoasa, pe piele ramane o pelicula foarte fina, departe de noi senzatia aceea de „imbacsit”. Si nu cred ca grauntele de ceara in plus va schimba lucrul acesta.

De fapt, mi-ar placea ca si crema pentru zona scutecului sa aiba consistenta cremei de protectie solara pe care am preparat-o tot aseara. Crema ce contine: unturi nerafinate de shea si cacao, ulei de galbenele (macerat in ulei extravirgin de masline), ulei de migdale dulci, presat la rece, oxid de de zinc, ceara de albine, extract CO2 de morcov si vitamina E.

Crema contine 30% oxid de zinc, care ii asigura cremei un factor de protectie de 30 (ceea ce inseamna 97%). Particulele de oxid de zinc reflecta razele solare, asemenea unor mici oglinzi, oferind protectia UVB, UVA1 si UVA2; asta  spre deosebire de filtrele solare chimice, prezente in majoritatea produselor de „protectie” solara de pe piata, care absorb o parte din razele UV.  Puteti sa cititi un articol foarte interesant si complex despre protectia solara aici.

Indicele de protectie al cremei de fata este de fapt un 30+, pentru ca efectul oxidului de zinc se cumuleaza cu cel al untului de shea si de cacao folosite, fiecare in parte avand, in sine, un FPS de 6+. In plus, extractul de morcov si vitamina E ofera si ele protectie solara prin conţinutul lor bogat de carotenoide şi antioxidanţi.

Este o crema onctuoasa din pricina untului de cacao si de shea, bogate in substante nutritive, parfumata discret doar de extractul cu miros dulceag de morcov si de aroma untului de cacao. Se poate si parfuma usor cu uleiuri esentiale blande si neaparat sigure pe plaja (in sensul de a nu fi fotosensibilizante, cum sunt uleiurile de citrice, de exemplu; sigure de folosit ar fi lavanda, roinita, dar eu as zice ca e mai bine fara, totusi)  Trebuie intinsa bine pe piele, lucru usor de „vizualizat” datorita pigmentului portocaliu din extractul de morcov; daca e bine intinsa nu raman nici urmele albicioase specifice cremelor ce contin oxid de zinc.  Consistenta e foarte OK, potrivit de fluida pentru a o pastra in flacon gen „demachiant”. Daca o pastrati la frigider se intareste destul de mult si nu o mai puteti scoate din flacon, asa ca cel mai bine ori scoateti flaconul cu cateva ore inainte de folosire din frigider, ori pastrati crema la temperatura camerei (mai ales in perioadele cand o utilizati de cateva ori pe zi, cum ar fi in concediu la mare, de ex.)

O sa revin, bineinteles cu detalii.

Toate cele bune tuturor.

Clipe de miere

Cred ca nu puteam petrece mai frumos duminica trecuta: am mers sa vedem cum se extrage mierea din faguri la „tara” prietenilor nostri, la Prundu.  Satul se afla in Giurgiu, foarte aproape de Dunare,  iar drumul pina acolo a fost o incantare, printre lanuri nesfarsite de floarea-soarelui, tivite pe la poale cu cicoare.

Gazdele sunt oameni dintre aceia despre care poti spune cu mana pe inima ca sfintesc locul:

bunicul, 86 de ani, coseste, ingrijeste gradina de legume, nu iarta nici un petec de pamant, oriunde trebuie sa creasca ceva folositor. Verde si drept ca bradul si povestitor. Cum ii mai radeau ochii cand si-a vazut stranepoatele…

Mama, care ne-a rasfatat cu mincare atat de buna ca mi-a parut rau ca nu sunt un fel de camila sau ceva, sa mananc tot ce era pe masa si dupa aia sa traiesc din rezerve vreo luna, cel putin. Sarut mana pentru masa inca o data, doamna, nu stiu cum Dumnezeu v-ati putut indoi o secunda ca nu ne-au placut la nebunie ciorbita, friptura, salata de vinete, pestele, drobul, placinta, prajitura cu visine (si lista continua :-)). A tinut neaparat sa-mi arate un articol din Formula AS despre miere, dar cum a fost foarte ocupata n-a apucat sa o faca pina la urma. Eu am gasit unul in care se vorbeste despre virtutile diferitelor feluri de miere aici http://www.formula-as.ro/2011/985/medicina-naturii-44/mierea-de-albine-14170.

Fiul, care deja furase bine pasiunea/meseria de la tata.

Care tata s-a invartit toata ziua in jurul stupilor si ne-a dezvaluit, in timp ce trebaluia, multe taine ale cresterii albinelor.

Ne-a aratat launtrul stupului, matca, albinele „primitoare” -cele care preiau polenul de la albinele culegatoare (habar n-aveam de asa ceva). Omul era un izvor nesecat de informatii, ca unul pasionat dintotdeauna de albinarit, care il si practica de vreo 30 de ani. Jos palaria pentru ca face toata treaba asta cum se cade, cu respect pentru albine. Toata mierea pe care am mancat-o inainte sa o gustam pe cea trecuta prin mainile dansului nu era, de fapt, miere. Din partea mea , daca as putea, le-as da pedepse gen „Vlad Tepes”  tuturor celor care isi bat joc de munca albinelor. Cum pot sa strice cu nesimtire un lucru atat de minunat? Nu ajunge ca profita de pe urma albinelor, mai trebuie sa si „smechereasca” mierea?

Ce credeti ca crestea pe linga stupi? Nimic altceva decat roinita sau alamaita ori buruiana stupului, care mie mie mi-e foarte draga.

Ca sa fie cat se poate de buna, de matura, apicultorul trebuie sa extraga mierea abia dupa ce albinele si-au incheiat toata treaba. Acest lucru se intampla cand celulele hexagonale sunt sigilate cu capacele de ceara:

Se decapacesc fagurii cu o unealta speciala, dupa care se centrifugheaza ca sa poata fi extrasa mierea. Ramele sunt repuse apoi in stup; albinutele muncesc putin sa reconstruiasca celulele de ceara care se mai strica in timpul procesului, apoi le umplu iarasi. Noi, bineinteles ca ne uitam lung la toata treaba:

Sper sa se lipeasca ceva si de cei mici, sa-si aminteasca de lucrurile astea cand vor fi mari. Noi vom incerca sa-i tinem cat mai aproape de astfel de indeletniciri „cu rost” si de putinii oameni pe care-i stim ca le fac bine.

Pina una alta, mici si mari am dat gata castroane intregi pline cu capacele din acelea de faguri, imbibate cu miere. Albina pune in ceara capacelelor o substanta care are darul sa conserve mierea; acea substanta este foarte buna pentru aparatul respirator. Deci nimeni nu mai raceste de acum incolo, clar? 🙂 Adio Nurofen!

Bineinteles ca la fel ca si producatorii de lapte, de grau, de orice,apicultorii nu castiga mai nimic, in schimb se imbogatesc intermediarii. Care mai si masluiesc mierea, de multe ori.

Eu zic ca n-ar mai trebui sa le dam apa la moara intermediarilor si sa cautam, pe cat putem, sa luam direct de la producator. Asa castiga cine trebuie.

Acestea fiind spuse, ia sa mai dam noi o tura pe la borcanele cu miere, sa mai indulcim inceputul de saptamana.

Daca sunteti prin concedii, aflati ca va invidiez. Daca sunteti pe la joburi, „may the force be with you”.

Eu mi-am propus pentru saptamana asta sa incerc sa fac, bineinteles, un sapun cu miere si poate si cu ceara. Caci am, slava domnului, ingrediente direct din stup.:-)

Micul Brezelius se intoarce :-)…

Mi-am insirat iarasi spatulele, paharele Berzelius si ingredientele necesare cu placerea copilareasca de care v-am mai povestit si m-am apucat de „combinatii”.

Sa va prezint, dar, ce-a iesit. In cosulet avem 2 tipuri de stick-uri hidratante pentru buze si 3 tipuri de antiperspirante. Zic antiperspirante pentru ca nu stiu sa numesc altfel, intr-un cuvant, un deodorant care sa impiedice mirosul urat al transpiratiei. Deodorantele astea , spre deosebire de multe produse nesanatoase din comert, neutralizeaza doar dezvoltarea bacteriilor, dar nu blocheaza porii si lasa corpul sa se racoreasca, transpirand, cum e si normal. Sa le luam pe rand:

1. Deodorant stick 

Contine:

  • unt de shea, hidratant;
  • amidon de porumb, cu rol absorbant;
  • bicarbonat de sodiu, cu rol antibacterian;
  • uleiuri esentiale de tea tree (antibacterian), rozmarin (antibacterian, dezinfectant) si lavanda (antiseptic, calmant). Am ales aceste uleiuri pentru ca sunt foarte bine tolerate de piele, dat fiind ca zona cu care vin in contact este una destul de sensibila. In plus, combinatia de arome zic eu ca e potrivita pentru ambele sexe.
  • vitamina E, care are rolul de conservant natural si, in plus, hidrateaza;
  • ceara de albine, ca sa lege compozitia.
(Putem alege si alta combinatie de uleiuri esentiale, daca doriti)

Se aplica o cantitate mica, se maseaza usor pina ce pielea absoarbe pelicula de deodorant (o sa simtiti un pic la degete granulele de bicarbonat). Eu n-am observat sa ramana pete albe pe haine din cauza bicarbonatului sau a amidonului. Dupa cum mi-au marturisit mai multe persoane care l-au incercat, chiar este eficient: o singura aplicare dimineata ajunge pentru ca toata ziua sa mirosim decent 🙂


2. Deodorant roll-on cu piatra de alaun 

Contine:

  • Piatra de alaun, pentru binecunoscutele sale efecte antibacteriene, astringente si cicatrizante. O bucata de piatra de alaun in sine poate fi folosita ca si antiperspirant, utilizarea ei fiind fara „pericole”, ba chiar recomandata dupa epilare. Pur si simplu roca ar trebui umezita si apoi frecata usor de piele. Eeeei, dar e mai comod cu un roll-on totusi, nu?;
  • Apa de hamamelis,  cu efect tonic, astringent şi purifiant;
  • apa plata;
  • ulei de struguri, hidratant:
  • emulsifiant derivat vegetal (din uleiuri de palmier, rapiţă, floarea soarelui) ce permite realizarea compoziţiilor lejere cu textură non-grasă, care se absorb uşor în piele;
  • guma xantan (este un agent de îngroşare şi gelifiant de origine vegetală, produs printr-un procedeu matural de fermentare de bacteria Xanthomonas campestris din zaharuri şi melasă).
  • Conservant cosgard -este de origine sintetică dar este unul dintre puţinii conservanţi autorizaţi de către Ecocert. Asigura o durata de valabilitate a produsului de 3 luni.
  • uleiuri esentiale de  tea tree (antibacterian), rozmarin (antibacterian, dezinfectant) si lavanda (antiseptic, calmant). Am ales aceste uleiuri pentru ca sunt foarte bine tolerate de piele, dat fiind ca zona cu care vin in contact este una destul de sensibila. In plus, combinatia de arome zic eu ca e potrivita pentru ambele sexe.
(Putem alege si alta combinatie de uleiuri esentiale, daca doriti)

Se absoarbe usor in piele, calmeaza, hidrateaza , nu permite dezvoltarea mirosurilor urate. E foarte usor de folosit si eficient.

3. Deodorant roll-on cu bicarbonat

Contine:

  • Bicarbonat de sodiu, cu rol antibacterian;
  • Amidon – absoarbe surplusul de transpiratie;
  • Apa plata;
  • Guma xantan (este un agent de îngroşare şi gelifiant de origine vegetală, produs printr-un procedeu matural de fermentare de bacteria Xanthomonas campestris din zaharuri şi melasă);
  • Conservant cosgard -este de origine sintetică dar este unul dintre puţinii conservanţi autorizaţi de către Ecocert. Asigura o durata de valabilitate a produsului de 3 luni;
  • Uleiuri esentiale de tea tree (antibacterian), rozmarin (antiseptic) si ylang-ylang (regulator seboreic, cu aroma dulce, senzuala).

Este un gel care se absoarbe usor si protejeaza eficient.

(Putem alege si alta combinatie de uleiuri esentiale, daca doriti)

4. Stick-uri hidratante pentru buze cu vanilie sau caise

Ambele contin aceleasi ingrediente in cantitati usor diferite:

  • unt de shea – foarte emolient;
  • ulei de migdale dulci – patrunde usor in piele si hidrateaza puternic;
  • ceara de albine – confera stabilitate si textura stick-ului, ramane pe buze ca un film protector;
  • vitamina E – cu dublu rol, atat de conservant cat si de ingredient emolient, hranitor;
  • extract CO2 de vanilie sau extract de caise.

Eu marturisesc ca n-am avut in viata mea un stick mai eficient, mai placut mirositor si mai natural decat acestea.

Si mi-am mai facut si pasta de dinti de care sunt foarte multumita dar n-am gasit pe nicaieri recipient care sa corespunda unui astfel de produs…asa ca nu va arat deocamdata.

Mai spun doar ca sunt foarte multumita ca am inceput sa merg pe drumul asta de a prepara pentru mine si prieteni cateva din cele necesare pentru igiena. Calitatea este cu totul alta. Iar de satisfactia mea sa nu mai vorbim…:-)