Deodorant cu salvie si portocale

DSC05425Am incercat de curand o combinatie noua de uleiuri esentiale pentru deodorantul solid cu unt de shea si bicarbonat de sodiu din „meniu”.

Combinatiile consacrate erau acestea:

1. Tea tree + rozmarin+lavanda

2. Tea tree + ylang-ylang

3. Tea tree + roinita+ (uneori) anason

Sunt uleiuri bine tolerate de piele, mai ales tea tree-ul si lavanda. Si nu sunt fotosensibilizante, cum e uleiul de portocala, pe care a trebuit sa-l lasam pastram in afara combinatiilor pe timpul verii. Dar acum, iarna, il putem folosi in siguranta daca nu exista, bineinteles, vreo sensibilitate proprie si personala fata de el. Impreuna cu salvia, care are efect antiperspirant, uleiul de portocala confera deodorantului un miros fresh.

Salvia este contraindicata femeilor insarcinate sau care alapteaza, celor cu hipertensiune ori cancer.

Revin cu aceleasi precizari pe care le spun de fiecare data si fiecaruia interesat de acest deodorant: nu are consistenta dura a deodorantelor solide „de supermarket”. Este o combinatie de unt de shea, ceara de albine, bicarbonat de sodiu, amidon, vitamina E si uleiuri esentiale. Deodorantul se aplica prin tamponare, cu miscari lente, in strat subtire; eventual se maseaza putin ca sa se absoarba complet in pori. Granulele de bicarbonat, cu rol antibacterian, se simt in momentul aplicarii dar se vor topi in scurt timp. Vara aplicarea deodorantului e si mai usoara pentru ca poate fi tinut in frigider, devine astfel mai dur si se va topi exact cat este nevoie in contact cu pielea.

Acesta este dezavantajul sau. Avantajul este ca nu contine aluminiu sau alte chestii primejdioase, care pot cauza cancer de sani; si s-a dovedit eficient de dimineata pina seara pentru 99% dintre persoanele care l-au incercat.

Nu aplicati mult; este suficient un strat subtire.  Comentarii de la cativa dintre cei care au folosit deodorantul puteti citi la finalul articolului de aici.

Deodorant natural cu salvie si portocale

Reclame

Sapun cu tei

Pentru curatarea tenului si a pielii sensibile si normale. Este disponibil in 2 variante:  cu exfoliant vegetal din samburi de caise si roinita sau simplu, fara particulele exfoliante si neparfumat, astfel incat sa fie bun si pentru bebelusi si copii (bucatica patratoasa din stanga). Miroase foarte frumos in ambele variante, teiul (din decoct) si mierea de tei adaugate iti umplu efectiv narile cu o dulceata blanda.

Contine:

Unt de shea saponificat; uleiuri saponificate de cocos, masline, palmier si ricin; decoct de flori de tei; miere de tei; exfoliant vegetal din samburi de caise; ulei esential de roinita.

Este gata de folosit incepand cu 11 septembrie.

Disponibilitate: momentan mai am 2 bucati (90-100g fiecare) din varianta pentru copii.  In jur de 5 noiembrie vor fi disponibile ambele variante.

Crema pentru calcaie

Iarna e …ca iarna… si nu-i ca vara. Frig, lipsa de anumite substante in organism, hidratare defectuoasa…mai toata lumea are calcaiele crapate.

Vara, cu toate fructele ei, de nu mai stii de care sa mananci si stai cu Smecta linga tine, unii (pe care ii enerveaza papucii si o iau la sanatoasa cu talpile goale prin curte) tot fac ce fac si au calcailele crapate.

Asa se facu de am ajuns aseara sa zic: „Gata, pina aici!” si iarasi m-am intilnit cu domnul 3 a.m. si cu domnul Berzelius (am citit o glumita pe undeva, dar nu mai stiu pe unde, ceva de genul: „Dear 3 a.m., ar trebui sa incetam sa ne tot intalnim astfel, i’d much rather sleep with you” :-)…asa si eu…

Deci am migalit azi-noapte la o crema de calcaie de vara, foarte nutritiva si racoritoare. I-am dedicat-o lui Lumi, dar mi-am facut si mie un borcanel, cu toate ca stiu bine ca o sa se intample ca in alt banc…croitorul sta cu pantalonii rupti…electricianul sta cu firele neizolate in propria casa…samd…de-aia ma stradui eu sa fac un sapun care sa rezolve cat se poate de multe: hidratare, curatare, relaxare, eventual si ameliorarea/tratarea unor probleme. Ca mai departe nu ma tin bateriile si timpul sa ma ocup de mine.

„Primadona” acestei creme este lanolina pura, cu acţiune emolientă, puternic hidratantă; repara incredibil de bine pielea uscata, solzoasa, crăpata. Mamicile care alapteaza sunt prietenele ei. Lanolina se obtine din prelucrarea lanii de oaie, este practic secretata de glandele sebacee ale ovinelor. Cand ma gandesc cat costa lanolina pura, obtinuta intr-un mod prietenos fata de natura (se poate obtine si cu ajutorul pesticidelor) nu se poate sa nu ma apuce jalea gandindu-ma ca in satul parintilor mei taranii efectiv arunca lina proaspat tunsa de pe oi; cica doar niste afaceristi mai negri la culoare ar mai cumpara-o, dar nu se merita pentru ca oricum costa mai mult tunsul oilor decat ar primi pe lina rezultata.

Iar ciorapi cumpara de la magazinul satesc. Chinezesti, bineinteles. In copilaria mea inca se mai tesea la razboi, o ajutam pe bunica la facut suveici si la sucit lana. Chiar si maica-mea se pricepe un pic la tesut. Ia sa-i mai dau eu de lucru…astea nu trebuie sa se uite.

Inghit amar si trec mai departe.

In crema am mai pus unt de shea, unt de cacao -ambele nerafinate, de prima presa; apoi ulei de galbenele preparat de mine, un pic de ceara de la tatal lui Stefan si un pic de vitamina E.

Si am pus ulei de ylang-ylang si de menta, pentru ca am vrut sa iasa racoroasa si sa-ti ia senzatia aia de picioare grele…cu mana :-). Si va spun drept ca asa este: azi-noapte mi-am tratat calcaiele cu ce mai ramasese pe peretii Berzeliusului inainte sa ma duc la culcare si a trebuit la un moment dat sa ma invelesc serios ca ma luase  frigul :-)…ei, exagerez un pic.

Toate cele bune tuturor! Numai maine nu-i poimaine si dupa aceea vine week-end-ul…mai puteti s-o zbughiti pe la mare, pe la munte…

Crema de protectie solara, unguent pentru zona scutecului si balsam repelent de insecte. NATURALE :-)

Nu e nimic mai placut si mai motivant pentru mine decat sa ma crediteze prietenii, apoi prietenii prietenilor,  si sa ma intrebe/roage in felul urmator: „Tu ai putea sa-mi faci o crema de protectie solara?” sau „As vrea sa-mi preparati dumneavoastra o lotiune antitantari pentru cea mica”.

De hatarul prietenilor m-am apucat eu sa fac sapun la rece  in varianta extinsa, nu doar pentru nevoile familiei mele; si iata ca tot de hatarul lor m-am apucat sa-mi cumpar pahare Berzelius si cantar de precizie si termometru si tot felul de ingrediente naturale ca sa fac creme, lotiuni, deodorante. Cumsecade cu pielea si ele, ca si sapunurile mele.

Asa ca aseara mi-am luat avant si dupa ce au adormit cele doua elemente perturbatoare (de aproape 4 si aproape 2 ani) m-am apucat de „combinatii” 🙂

Am inceput cu unguentul antitantari, pentru care ma rugase o mamica a unei fetite de 2 ani. E doar parerea mea ca niciodata n-au fost mai dezlantuiti tantarii ca in vara asta?

Eu folosesc pentru protectia celor mici cate-o picatura de ulei de menta sau citronella, aplicata pe undeva pe hainute, pe guler de exemplu, si tantarii stau la distanta. Dar daca mai uit si ii prinde seara pe copii pe-afara fara picatura respectiva aplicata corespunzator e prapad.  Ciupitura se trece foarte greu pentru ca ei o tot rup cu unghiile, din cauza mancarimii, cu toate ca folosim mixtura mentolata pentru calmarea senzatiei.

In cazul unguentului antitantari de fata ingredientul cheie, cu proprietati repelente, este minunatul ulei de neem . Pe linga el, am mai folosit ulei de galbenele, ceara de albine, vitamina E si cateva picaturi de ulei esential de eucalipt si de tea tree pentru ca sunt tolerate fara probleme si de catre copii, mai ales in proportie atat de mica. Uleiurile esentiale sunt adaugate pentru a masca mirosul oarecum neplacut al uleiului de neem si pentru proprietatile lor antiseptice.

Aseara am turnat amestecul caldut in recipient si acum se prezinta foarte bine: are consistenta unui unt moale, va fi usor de aplicat, prin masare, pe zonele expuse „atacului” tantarilor.

Vitamina E adaugata pe post de conservant ar trebui sa asigure lotiunii un termen de valabilitate de 6 luni in conditii de pastrare la rece.

A doua crema preparata a fost cea protectoare/reparatoare pentru zona scutecului. Tot la rugamintea unei mamici, pentru fetita ei draga. Am stat amandoua si am pus cap la cap formula cremei; cred ca o dupa-amiaza intreaga ne-am tot conversat despre lanolina, bisabolol, ulei de galbenele, oxid de zinc. Si despre cum ai putea sa cumperi de la farmacie lucruri care sa iti faca mai mult rau decat bine, cum ar fi lanolina cu pesticide.

Multumesc, Mihaela, ca m-ai pus la treaba.

Pentru crema aceasta am folosit cam 40% unt de shea, 30-40% ulei de galbenele, 10 % lanolina, 10 % oxid de zinc, ulei de migdale dulci si vitamina E drept conservant. Aseara, dupa ce am mixat toate ingredientele, am testat crema pe mana si vreau sa spun ca am simtit aproape instantaneu o senzatie placuta, de calmare; iar lanolina a catifelat pielea ca prin magie.

O singura emotie am avut vazand cum se prezinta crema: ca va fi prea moale, ca va curge. Si intr-adevar, s-a mai intarit putin peste noapte, dar are consistenta unei emulsii intre demachiant si mixtura mentolata preparata la farmacie. E prea lichida. Un graunte mic de ceara curata va rezolva perfect problema: va lega un pic totul, atat cat sa faca aplicarea cremei mult mai usoara.

Altminteri crema e matasoasa, pe piele ramane o pelicula foarte fina, departe de noi senzatia aceea de „imbacsit”. Si nu cred ca grauntele de ceara in plus va schimba lucrul acesta.

De fapt, mi-ar placea ca si crema pentru zona scutecului sa aiba consistenta cremei de protectie solara pe care am preparat-o tot aseara. Crema ce contine: unturi nerafinate de shea si cacao, ulei de galbenele (macerat in ulei extravirgin de masline), ulei de migdale dulci, presat la rece, oxid de de zinc, ceara de albine, extract CO2 de morcov si vitamina E.

Crema contine 30% oxid de zinc, care ii asigura cremei un factor de protectie de 30 (ceea ce inseamna 97%). Particulele de oxid de zinc reflecta razele solare, asemenea unor mici oglinzi, oferind protectia UVB, UVA1 si UVA2; asta  spre deosebire de filtrele solare chimice, prezente in majoritatea produselor de „protectie” solara de pe piata, care absorb o parte din razele UV.  Puteti sa cititi un articol foarte interesant si complex despre protectia solara aici.

Indicele de protectie al cremei de fata este de fapt un 30+, pentru ca efectul oxidului de zinc se cumuleaza cu cel al untului de shea si de cacao folosite, fiecare in parte avand, in sine, un FPS de 6+. In plus, extractul de morcov si vitamina E ofera si ele protectie solara prin conţinutul lor bogat de carotenoide şi antioxidanţi.

Este o crema onctuoasa din pricina untului de cacao si de shea, bogate in substante nutritive, parfumata discret doar de extractul cu miros dulceag de morcov si de aroma untului de cacao. Se poate si parfuma usor cu uleiuri esentiale blande si neaparat sigure pe plaja (in sensul de a nu fi fotosensibilizante, cum sunt uleiurile de citrice, de exemplu; sigure de folosit ar fi lavanda, roinita, dar eu as zice ca e mai bine fara, totusi)  Trebuie intinsa bine pe piele, lucru usor de „vizualizat” datorita pigmentului portocaliu din extractul de morcov; daca e bine intinsa nu raman nici urmele albicioase specifice cremelor ce contin oxid de zinc.  Consistenta e foarte OK, potrivit de fluida pentru a o pastra in flacon gen „demachiant”. Daca o pastrati la frigider se intareste destul de mult si nu o mai puteti scoate din flacon, asa ca cel mai bine ori scoateti flaconul cu cateva ore inainte de folosire din frigider, ori pastrati crema la temperatura camerei (mai ales in perioadele cand o utilizati de cateva ori pe zi, cum ar fi in concediu la mare, de ex.)

O sa revin, bineinteles cu detalii.

Toate cele bune tuturor.

Sapun natural cu musetel

Cu muuult ulei de musetel cules de pe plaiurile natale 🙂 Cand eram studenta si veneam acasa in week-end-uri de mai, cu trenul, n-aveam loc de rromii (cum suna!!!…) veniti in numar mare sa culeaga musetel de la noi de pe lunca. Acuma nu mai vin. Musetel inca creste din belsug pe la noi, dar se pare ca ei s-au reorientat spre ocupatii mai profitabile :-)…

Revenind la sapun, l-am facut cu gandul la copii, piele sensibila, ingrijirea tenului. E bun pentru oricine, parerea mea. Ca sa fim mai catolici decat Papa, daca vreti sa il folositi la copii mai mici de un an incercati-l intai pe manute, se zice ca e posibil ca musetelul sa produca alergii…nu zic ca nu exista, dar tare as vrea sa cunosc si eu o persoana alergica la musetel…

Nu are miros (decat cel dat de romanita).

Ma repet cu atentionarile legate de sapunurile pentru copii: se vor topi cu mai mare rapiditate decat celelalte sapunuri pentru ca sunt grase, cu un grad mare de uleiuri nesaponificate (tocmai pentru a fi cat mai blande si emoliente); si, mai ales, asezati-le la baie pe un suport care sa permita scurgerea apei; daca nu aveti, improvizati: puteti folosi un cub de lego, cu bumbii in sus, de exemplu.

Ingrediente:

  • unt de cacao. Mai este denumit si “extreme moisturizer” (hidratantul suprem). Este de neinlocuit in cremele pentru prevenirea si tratarea vergeturilor (nu ca ar fi cazul si la copii :-) ), datorita puterii lui uimitoare de a hidrata in profunzime. Este foarte bogat in tocoferoli, substante datorita caruia untul de cacao isi datoreaza efectul antioxidant. Tocoferolii astia fac ca untul de cacao (aflat in stare naturala) sa nu se altereze timp de 4 sau chiar 5 ani;
  • ulei de ricin, este un emolient natural care stimuleaza productia de colagen si elastina ce contribuie la hidratarea si mentinerea umiditatii pielii. In plus, acidul ricinoleic continut de acest ulei ajuta la prevenirea aparitiei acneei si eczemelor. De asemenea, previne si trateaza infectiile fungice (cum ar fi, de exemplu “piciorul atletului” -denumire care poate sa ne induca in eroare dar de fapt se refera la ciuperca aceea responsabila de mirosul urat al picioarelor la unele persoane). Folosesc uleiul de ricin in aproape toate sapunurile mele. Mi se pare prea cumsecade pentru a-l lasa in afara retetei;
  • ulei de masline in care am infuzat musetel (sau muuuult ulei de musetel). Datorita continutului ridicat de in acizi grasi, neasaturati, (precum acidul linoleic, un compus care nu este produs de organism), uleiul de masline este puternic emolient. Despre musetel nu are rost sa va mai povestesc;
  • unt de cocos. Este iarasi un unt vegetal intens hidratant, bogat in antioxidanti (care poate ajuta la vindecarea rapida a taieturilor, juliturilor si zgarieturilor). Este si un antibacterian excelent.
  • ulei de migdale dulci, adaugat la pasul final, pentru a pastra cat mai multe din proprietatile sale nutritive si hidratante.
  • lapte de ovaz, considerat cel mai hranitor dintre cereale, puternic hidratant. Daca sunteti mamica unui copil cu dermatita atopica sunt convinsa ca ati auzit si rasauzit de “baita cu tarate” sau cu amidon. Ei, iacata, eu am pus taratele si amidonul direct in sapun;
  • NAOH, responsabila de saponificarea uleiurilor, proces in care se elibereaza glicerina naturala. Soda nu se mai regaseste in produsul final absolut deloc. Se foloseste o cantitate atent calculata, astfel incat sa ramana si o marja de siguranta de uleiuri nesaponificate iar sapunul sa aiba un ph cumsecade.

Ursuleti cu galbenele pentru copii

Un sapun emolient, neparfumat, „locuit” de duhul bland si protector al galbenelelor.

Hranitorul lapte de ovaz alina si el micile iritatii inerente ale pielii de bebelus sau zgarieturile nazdravanilor mai mari.

Daca vreti o varianta de sapun cu galbenele si mai simpla si mai putin alergena puteti incerca si asta: https://sapunbun.wordpress.com/2012/06/10/sapun-natural-cu-muuulte-galbenele/

Aceleasi atentionari ca la sapunul simplu cu galbenele: sa stiti ca „ursuletul” se va topi cu mai mare rapiditate decat celelalte sapunuri pentru ca este un sapun gras, cu un grad mare de uleiuri nesaponificate (tocmai pentru a fi cat mai bland si emolient); si, mai ales, asezati-l la baie pe un suport care sa permita scurgerea apei; daca nu aveti, improvizati: puteti folosi un cub de lego, cu bumbii in sus, de exemplu.

Ingrediente:

  • unt de cacao. Mai este denumit si “extreme moisturizer” (hidratantul suprem). Este de neinlocuit in cremele pentru prevenirea si tratarea vergeturilor (nu ca ar fi cazul si la copii 🙂 ), datorita puterii lui uimitoare de a hidrata in profunzime. Este foarte bogat in tocoferoli, substante datorita caruia untul de cacao isi datoreaza efectul antioxidant. Tocoferolii astia fac ca untul de cacao (aflat in stare naturala) sa nu se altereze timp de 4 sau chiar 5 ani;
  • ulei de ricin, este un emolient natural care stimuleaza productia de colagen si elastina ce contribuie la hidratarea si mentinerea umiditatii pielii. In plus, acidul ricinoleic continut de acest ulei ajuta la prevenirea aparitiei acneei si eczemelor. De asemenea, previne si trateaza infectiile fungice (cum ar fi, de exemplu “piciorul atletului” -denumire care poate sa ne induca in eroare dar de fapt se refera la ciuperca aceea responsabila de mirosul urat al picioarelor la unele persoane). Folosesc uleiul de ricin in aproape toate sapunurile mele. Mi se pare prea cumsecade pentru a-l lasa in afara retetei;
  • ulei de masline in care am infuzat galbenele (sau muuuult ulei de galbenele). Datorita continutului ridicat de in acizi grasi, neasaturati, (precum acidul linoleic, un compus care nu este produs de organism), uleiul de masline este puternic emolient;
  • unt de cocos. Este iarasi un unt vegetal intens hidratant, bogat in antioxidanti (care poate ajuta la vindecarea rapida a taieturilor, juliturilor si zgarieturilor). Este si un antibacterian excelent.
  • ulei de migdale dulci, adaugat la pasul final, pentru a pastra cat mai multe din proprietatile sale nutritive si hidratante.
  • lapte de ovaz, considerat cel mai hranitor dintre cereale, puternic hidratant. Daca sunteti mamica unui copil cu dermatita atopica sunt convinsa ca ati auzit si rasauzit de “baita cu tarate” sau cu amidon. Ei, iacata, eu am pus taratele si amidonul direct in sapun;
  • NAOH, responsabila de saponificarea uleiurilor, proces in care se elibereaza glicerina naturala. Soda nu se mai regaseste in produsul final absolut deloc. Se foloseste o cantitate atent calculata, astfel incat sa ramana si o marja de siguranta de uleiuri nesaponificate iar sapunul sa aiba un ph cumsecade.

Sapun natural cu ovaz, unt de shea si fenicul

Feniculul e o planta foarte aromata, care, din pacate,  se foloseste la noi, romanii, doar de catre mamici (pentru stimularea lactatiei -sunt sigura ca ii cunoasteti aceasta latura foarte bine :-)) 

…sau…mai facem cunostinta cu ea atunci cand suntem nevoiti sa folosim o pasta de dinti fara omniprezenta menta (care nu e admisa in cazul tratamentelor homeopate). Feniculul da pastei de dinti respective un gust dulceag, foarte proaspat si nu atat de agresiv precum izma.

Mediteraneenii o consuma foarte des la masa (prin Italia, acu’ cateva secole, cand imi vizitam niste prieteni am mancat si eu prima data si am ramas uimita de gustul ei atat de bun).

Nu va pot zpune ce bucuroasa am fost cand am vazut ca mi-au rasarit si mie cateva fire de fenicul in gradina…initial le-am confuntat cu mararul…acum le ingrijesc cu si mai maaare atentie 🙂

Folosit extern, feniculul este purifiant, echilibrant cutanat ,deci, il pot folosi cu incredere cei cu tenul problematic, cu tendinte de ingrasare.

Efectul purifiant al feniculului este sustinut si de cel al spirulinei adaugate in sapun (care da si culoarea verde, normal :-)):

Ingrediente:

  • ulei de ricin – este un emolient natural care stimuleaza productia de colagen si elastina ce contribuie la hidratarea si mentinerea umiditatii pielii. In plus, acidul ricinoleic continut de acest ulei ajuta la prevenirea aparitiei acneei si eczemelor. De asemenea, previne si trateaza infectiile fungice (cum ar fi, de exemplu “piciorul atletului” -denumire care poate sa ne induca in eroare dar de fapt se refera la ciuperca aceea responsabila de mirosul urat al picioarelor la unele persoane). Folosesc uleiul de ricin in aproape toate sapunurile mele;
  • unt de shea. Este foarte bogat in acizi grasi precum acidul stearic si oleic. Aceste substante sunt indispensabile epidermei, ajutand la mentinerea unui nivel optim de hidratare, oferind astfel elasticitate pielii. Untul de Shea contribuie la refacerea echilibrului natural al pielii prin stabilizarea continutului de lipide din celulele epidermei;
  • ulei de masline. Datorita continutului ridicat de in acizi grasi, neasaturati, (precum acidul linoleic, un compus care nu este produs de organism), uleiul de masline este un foarte bun hidratant;
  • unt de cocos.  Este iarasi un unt vegetal intens hidratant, bogat in antioxidanti (care poate ajuta la vindecarea rapida a taieturilor, juliturilor si zgarieturilor). Este si un antibacterian excelent;
  • ulei de palmier, care asigura parte din coeziunea sapunului, ca sa nu ni se sfarame in maini;
  • NAOH, responsabila de saponificarea uleiurilor, proces in care se elibereaza glicerina naturala. Soda nu se mai regaseste in produsul final absolut deloc. Se foloseste o cantitate atent calculata, astfel incat sa ramana si o marja de siguranta de uleiuri nesaponificate iar sapunul sa aiba un ph cumsecade;
  • spirulina, purificatoare, tonifianta si hranitoare;
  • ulei esential de fenicul.