Crema pentru calcaie

Iarna e …ca iarna… si nu-i ca vara. Frig, lipsa de anumite substante in organism, hidratare defectuoasa…mai toata lumea are calcaiele crapate.

Vara, cu toate fructele ei, de nu mai stii de care sa mananci si stai cu Smecta linga tine, unii (pe care ii enerveaza papucii si o iau la sanatoasa cu talpile goale prin curte) tot fac ce fac si au calcailele crapate.

Asa se facu de am ajuns aseara sa zic: „Gata, pina aici!” si iarasi m-am intilnit cu domnul 3 a.m. si cu domnul Berzelius (am citit o glumita pe undeva, dar nu mai stiu pe unde, ceva de genul: „Dear 3 a.m., ar trebui sa incetam sa ne tot intalnim astfel, i’d much rather sleep with you” :-)…asa si eu…

Deci am migalit azi-noapte la o crema de calcaie de vara, foarte nutritiva si racoritoare. I-am dedicat-o lui Lumi, dar mi-am facut si mie un borcanel, cu toate ca stiu bine ca o sa se intample ca in alt banc…croitorul sta cu pantalonii rupti…electricianul sta cu firele neizolate in propria casa…samd…de-aia ma stradui eu sa fac un sapun care sa rezolve cat se poate de multe: hidratare, curatare, relaxare, eventual si ameliorarea/tratarea unor probleme. Ca mai departe nu ma tin bateriile si timpul sa ma ocup de mine.

„Primadona” acestei creme este lanolina pura, cu acţiune emolientă, puternic hidratantă; repara incredibil de bine pielea uscata, solzoasa, crăpata. Mamicile care alapteaza sunt prietenele ei. Lanolina se obtine din prelucrarea lanii de oaie, este practic secretata de glandele sebacee ale ovinelor. Cand ma gandesc cat costa lanolina pura, obtinuta intr-un mod prietenos fata de natura (se poate obtine si cu ajutorul pesticidelor) nu se poate sa nu ma apuce jalea gandindu-ma ca in satul parintilor mei taranii efectiv arunca lina proaspat tunsa de pe oi; cica doar niste afaceristi mai negri la culoare ar mai cumpara-o, dar nu se merita pentru ca oricum costa mai mult tunsul oilor decat ar primi pe lina rezultata.

Iar ciorapi cumpara de la magazinul satesc. Chinezesti, bineinteles. In copilaria mea inca se mai tesea la razboi, o ajutam pe bunica la facut suveici si la sucit lana. Chiar si maica-mea se pricepe un pic la tesut. Ia sa-i mai dau eu de lucru…astea nu trebuie sa se uite.

Inghit amar si trec mai departe.

In crema am mai pus unt de shea, unt de cacao -ambele nerafinate, de prima presa; apoi ulei de galbenele preparat de mine, un pic de ceara de la tatal lui Stefan si un pic de vitamina E.

Si am pus ulei de ylang-ylang si de menta, pentru ca am vrut sa iasa racoroasa si sa-ti ia senzatia aia de picioare grele…cu mana :-). Si va spun drept ca asa este: azi-noapte mi-am tratat calcaiele cu ce mai ramasese pe peretii Berzeliusului inainte sa ma duc la culcare si a trebuit la un moment dat sa ma invelesc serios ca ma luase  frigul :-)…ei, exagerez un pic.

Toate cele bune tuturor! Numai maine nu-i poimaine si dupa aceea vine week-end-ul…mai puteti s-o zbughiti pe la mare, pe la munte…

Reclame