Primavara, la bunici

De acord cu mine ca parca niciodata n-a fost atat de asteptata primavara precum anul asta? Dar si cand a venit!…

Am fost in week-end la bunici si e atat de frumos acolo incat efectiv ramai fara cuvinte. Au inebunit, vorba cantecului, si pomii si iarba si tot…Si dau pe dinafara de-atatea flori… Si cum poate sa miroasa… Sunt recunoscatoare ca am crescut in acest loc si ca au si copiii mei „tara lor”; nicaieri nu se simt cei mici mai bine decat acolo.

Ma gandesc tot mai mult sa-l lasam naibii de Bucuresti si sa traim intr-un loc mai normal, unde sa nu platim pentru niste facilitati mai mult decat fac. Judecata de pana acum a fost ca aici e buricul targului si se-ntampla toate; aici sunt facultatile pe care le vor urma copiii, mai tarziu. Dar pana atunci? Zi de zi ne simtim tot mai sufocati intre blocurile astea. Orasul iti stoarce efectiv energia si rar mai tragi de tine sa beneficiezi de „facilitatile” alea. Cu ce frecventa mergeti la teatru, la muzee, la concerte?

Sunt recunocatoare ca, datorita bunicilor, copiii mei primesc hrana cat se poate de naturala. Fructe si legume din gradina, oua, lapte carne de la animalele crescute de ei.

Ma gandesc ce afacere e treaba cu „bio” in zilele noastre. Si ce pacaleala. Adevaratii cultivatori „bio” sunt oameni ca parintii mei, care produc pentru nevoile lor. Produsele astea nu ajung in nici o piata. In piata ajung legume si fructe dupa chipul nostru de oraseni. Legume cu target, care trebuie sa fie gata pana la data Z, cu X caracteristici indeplinite. Legume care cresc aliniate frumos, ca  la serviciu. Fac si ele ce pot, in conditiile date. Ca si noi, de altfel. Fiecare cu job-ul lui.

In mod normal, ca sa avem pretentia sa mancam bio ar trebui ca noi, orasenii, sa le dam ceva la schimb cultivatorilor bio. Adica ei produc pentru noi fructe si legume adevarate. Noi producem pentru ei…ce?!!! Ce-am putea sa producem pentru ei lucrand in banci, call center, mall-uri? Nici macar nu suntem in stare sa producem legi care sa-i apere si sa-i incurajeze.

Rupi din pomul bunicului un mar si-l mananci. Nu-ti trebuie etichete care sa-ti specifice ca-i provenit din agricultura ecologica. Stii ca-i bio. Fiecare papila gustativa iti spune asta. Eu cred ca fiecare ar trebui sa lucram la ceva la fel de adevarat si cu sens ca marul ala. Cati dintre noi o facem? Si-atunci de ce sa ne mai mire ca mancam ce lucram?

Inca doua targuri la care va astept

Dupa bazarul din week-end-ul trecut am prins gustul targurilor si o sa mai merg la inca doua: sambata la Bazarul de Pasti de la gradinita Waldorf din strada Putul cu plopi, nr 8, intre 10 si 14 (locatia e foarte aproape de Cismigiu, puteti imbina utilul cu placutul: plimbati si copilul in parc, luati si paine cu maia de la targ, sapun bun, creme pentru bebelusi ori pentru obrazuri fine, deodorante si alte lucrusoare frumoase; iar duminica la Home Matasari Fair, pe Matasari nr 17, intre 11 si 21 (nu stiu daca or sa ma tina curelele pana la final, desi seara se va incheia cu un concert de jazz la care as vrea sa particip).

Marturisesc deschis ca mi-a placut mult de tot la Bazarul de sambata trecuta, organizat in Casuta din Chesarie. Atmosfera faina, oameni firesti. Inca de la inceput, de cum m-am apucat sa-mi insir produsele pe masuta m-au luat in primire copiii:

„Ce sunt astea?”

„Sapunuri”

„Si astea?”

„Creme”

„Si aici de ce e verde?”

„Pentru ca am pus pudra de urzica”

„Si aici de ce e roz?”

Etc., etc., etc….

Deci copiii au fost fanii mei numarul unu; un baietel mai mare a venit tragandu-si tatal de mana: „Uite, astea sunt sapunuri!!! Si miros tare bine”. Cei mai mici isi umpleau manutele cu balsamuri de buze si creme mici si incercau s-o zbugheasca afara. Ba unii si-au infipt si dintisorii in sapunurile alea mai ciocolatii 🙂 cat n-am fost atenta…

Mamicile s-au relaxat…copiii s-au jucat afara…

Si ce lucruri bune am mancat de la De-a brutaria…

N-am nici o poza, bineinteles ca mi-am uitat aparatul foto.

Va astept asadar la targuri!

Maine merg la targ

…mai precis la „bazar”. In Casuta din Chesarie.  Sa nu ziceti ca nu v-am anuntat de data asta :-)!…

Abia ieri m-am hotarat sa particip ca expozant, asa ca de-aia nu v-am spus mai devreme.

Pentru cine nu stie ce hram poarta casuta din Chesarie o sa incerc sa explic in doua cuvinte. Povestea incepe prin 2009, cand o mana de oameni, dintre care cel mai bine o stiu pe Irina Popescu (care intre timp a devenit presedintele Asociatiei pentru Nastere Naturala si Alaptare) s-au hotarat sa-si foloseasca energia pentru a mai schimba din practicile rau impamantenite pe la noi legat de nastere.  Stiti voi: cezariane cand nu e cazul, nasteri invadate si dezumanizate in spitale horror,  lapte praf indesat pe gatul copiilor de catre asistente cand tu vrei sa-ti alaptezi copilul, chestii pe care trebuie sa le inghiti neputincios pentru ca nu esti pregatit pentru momentul marii intalniri cu copilul tau. Si-atunci ideea lor a fost sa vina in sprijinul viitorilor parinti cu  suportul de care acestia au nevoie legat de toate aspectele nasterii (anatomice, fiziologice, emotionale si psihologice).

Sursa aici

S-au pregatit si s-au perfectionat continuu pentru a oferi parintilor educatie prenatala si postnatala; in casuta din Chesarie puteti participa la cursuri de Lamaze, puericultura, parenting, comunicare nonviolenta; gasiti acolo consilieri pentru alaptare, doula (prietena care ofera sprijin  fizic, sufletesc si spiritual in timpul sarcinii, nasterii si in primele saptamani dupa nastere).Pe http://www.nastecumsimti.org/ gasiti informatii despre tot ce v-am povestit.

Sursa aici

Tot acolo gasiti si acele minunatii de purtat copilul, ca sa se simta bine atat puiul de om cat si coloana dumneavoastra vertebrala: sling-uri, wrap-uri, Luna, Manduca. http://poarta-ma.blogspot.ro, http://www.sling.ro

Si, ca sa revenim la oile noastre, maine o sa fie un bazar organizat sub razele soarelui prietenos (cica or sa fie 22 de grade), in curtea Casutei din Chesarie. Citez organizatorii bazarului:

„Dupa ce prima editie, cu hainute si obiecte pentru copii, s-a bucurat de un mare succes si toata lumea a plecat cu mici comori si chestii gustoase, ne-am hotarat sa organizam un Bazar si pentru noi, copiii mai mari :)De data asta va asteptam cu haine, incaltaminte si accesorii pentru adulti! Rochita care nu ne mai vine bine dar care ne este foarte draga, sacoul pe care nu l-am mai imbracat de 2 ani, insa arata bestial si e pacat de el… sounds familiar? 😉

Vrem sa ne vedem intr-o zi cu soare, socializam, probam, povestim istoria fiecarei hainute si o transmitem cu drag mai departe, catre noul proprietar.

Nu vor lipsi nici deliciile pe care le-ati gustat la editia anterioara: briose si prajituri de casa, facute cu grija de mamici responsabile, din ingrediente curate, potrivite si pentru copii.

Expozantii vor avea de data aceasta mai mult spatiu, ne vom intinde comorile si afara la soare (22 de grade!!! 😀 ), copiii vor avea loc sa zburde, adultii vor putea bea linistiti un pahar de apa/ un ceai/o cafea (asigurate de noi).”

Se ajunge usor: prima strada pe dreapta cum vii pe bulevardul Regina Maria dinspre Rondul Cosbuc spre Unirii; Strada Episcop Chesarie, la numarul 6.

Gata. Bineinteles ca eu abia acum ma voi apuca sa-mi pregatesc „marfa”. Si bineinteles ca toate planurile mi s-au dat peste cap de dimineata. Pai stateam eu frumos la masa, abia trezita, si scriam pe hartie lista cu produsele de pregatit pentru bazar. Si sotul trebuia sa-i trezeasca pe copii si sa-i duca la gradinita. Ca sa pot si eu sa ma desfasor linistita. Dar copiii dormeau de puteai sa tai lemne pe ei. Deci efectiv i-a mutat din pat pe canapeaua din sufragerie ca pe niste busteni sforaitori. Nici Disney Channel n-a reusit sa-i trezeasca. Asa ca mi s-a rupt sufletul si i-am dus la loc, in pat. Ma pregatesc si eu cat s-o putea.

Daca-mi iese figura atunci vin cu lucrusoare simple si bune, cum ar fi crema anticelulitica, crema antivergeturi cu ulei de cocos si germeni de grau, creme de maini cu galbenele si grapefruit, creme de fata de zi si de seara, creme pentru funduletul copiilor, balsamuri de buze, deodorante sanatoase, solutii antimicrobiene pentru maini…si cateva sapunuri, ca atatea mai am prin camara.

Daca nu… vin doar si beau limonada! 🙂

Scrub-uri

Pentru fata, cu uleiuri care intra usor in piele (avocado si migdale) si exfoliant fin din samburi de caise. Curata in profunzime, ajuta la indepartarea punctelor negre; hraneste:

I-am pus un pic de ulei esential de lemongrass, pentru ca va merge la cineva cu ten mixt. Se simte totusi si mirosul de ulei de avocado, un miros de…”verde” un pic mai greu. Dar foarte bun pentru ten, acceptat cu usurinta pana si de pielea bebelusilor.

Si pentru corp, cu unt de cacao, ulei de galbenele (macerat in ulei de floarea soarelui presat la rece- ca sa compensez pentru exotismul untului de cacao cu ceva mai neaos :-)), zahar brun si samburi de caise macinati mai marisor. Plus cativa  stropi de ulei esential de verbina.

Se simte si mirosul de floarea soarelui pe langa cel de cacao. Per ansamblu miroase atat de bine!…

Pielea ramane usor uleioasa dupa ce indepartati scrub-ul cu apa calda (si  eventual putin  sapun). Daca masati si asteptati 20-30 de minute dupa dus va intra pana la urma in piele si o va lasa extrem de catifelata.

Sapunul spala sau…te curatza de tot

„Clatiti-va” ochii cu urmatorul articol din Evenimentul zilei http://www.evz.ro/detalii/stiri/adevarul-despre-sapun-usuca-pielea-provoaca-depresii-iritatii-si-cancer-1030540.html

Analizati, deliberati.

Daca tot vi se mai pare scump un sapun natural si pielea voastra inca mai suporta sapunuri „de supermarket” atunci…treaba voastra. N-aveti decat sa platiti mai mult, din rezerva de sanatate.

Sursa aici

Dau mai jos articolul:

„Nu există casă din care să lipseasc săpunul. Deși rafturile magazinelor sunt pline de tot felul de săpunuri, de la unele foarte ieftine la scumpe, de geluri antibacteriene, șervetele umede, cu toate aromele posibile, e bine să nu ne lăsăm păcăliți și să citim atent etichetele.

Chiar dacă spălarea cu apă și săpun este cea mai eficientă și sănătoasă  metodă de curățire și de eliminare a bacteriilor, specialiștii au demonstrat că procedura e în egală măsură periculoasă, deoarece aproape toate săpunurile preparate industrial și vândute sub branduri de renume, conțin substanțe toxice. Foarte puțini sunt cei care citesc etichetele, și, mult mai puțini dintre aceștia au cunoștințe care le permite să identifice prezența chimicalelor dăunătoare sănătății.

Deseori, după ce v-ați spălat pe mâini, piele devine aspră și uscată. Cum se întâmplă asta? ”Multe dintre săpunurile existente în supermarketuri nu sunt săpunuri adevărate, ci detergenți, din ingrediente sintetice derivate din petrol”, explică dr. Ioana Vârtosu. Aceste produse numite impropriu ”săpun” ne fac mai mult rău decât bine.

Săpun este  acel produs obținut  în urma unor reacții chimice între uleiuri, apă și leșie. Metodele vechi de obținere a acestuia – din grăsime animală sau vegetală combinată cu substanțe alcaline provenite din cenușă s-au dovedit în industria capitalistă prea costisitoare. Așa se face că încă din anii 50, săpunul a început să fie obținut chimic, din petrol. Tot atunci au început să apară și substanțele periculoase printre ingrediente.

Pericolele din clăbuc

Săpunurile care se găsesc în supermarketuri nu sunt săpunuri adevărate, ci derivate din petrol. Usucă pielea, dar acesta e cel mai minor inconvenient, spun medicii. Unul din vinovații principali al acestor efecte este alcaliul, care poate cauza și iritații foarte puternice. Alte ingrediente sunt cu adevărat periculoase. A-pirina, au dovedit cercetătorii, poate afecta sistemul imunitar.

A-terpinololul este extrem de iritant pentru membranele mucusului, poate cauza edem și dificultăți de respirație. Benzaldehida este un narcotic și un anestezic care poate cauza o depresie la nivelul sistemului nervos central. Când este inhalat, poate produce amețeli, vărsături și scădere bruscă de tensiune. Acetatul de benzil este altă substanță iritantă prezentă în săpunuri, extrem de iritantă pentru ochi și plămâni și, în plus, cunoscută drept cancerigenă, studiile dovedind că e asociată neoplasmului de pancreas.

Linalolul este un narcotic care primejduiește funcția respiratorie și activitatea motorie. Lauril-sulfatul de sodium (LSS), folosit pentru a îmbunătăți absorția altor chimicale, distruge grăsimile și pune în pericol abilitatea pielii de a rămâne hidratată. E clasificat drept ”mutagen”. Cu alte cuvinte, poate altera materialul genetic al celulelor.

LSS-ul a fost folosit în studiile japoneze pentru a avansa mutațiile bacteriene. Triclosanul este un antibacterian și un ”mutagen” foarte ușor absorbit prin piele, iritant pentru ochi și asociat cu un cauzator de probleme la ficat.

Culorile adăugate săpunului deși sunt în general permise, sunt suspectate de medici ca fiind cancerigene, toxice și de faptul că pot trece de placenta unui copil nenăscut: Blue Aluminum Lake 1 and 2, Red No. 19, Aluminum Lake, Zirconium Lake sau Yellow No. 8.

Ce e de făcut

Medicii recomandă să folosim săpunuri naturale. Sunt, e drept, mai costisitoare  (valoarea lor ajunge la dublul prețului unui săpun ”de firmă” din supermarket), însă, ceea ce nu se ia în calcul este că se consumă mult mai încet, ceea ce face prețul să fie echitabil. ”Săpunul natural este o variantă excelentă de a înlocui produsele cosmetice din comerț, oferind pielii o îngrijire naturală.

Săpunurile naturale conțin uleiuri pe bază de vegetale, ca de exemplu uleiul de măsline, de soia, de cocos în defavoarea celor animale sau din petrol. Săpunurile naturale conțin, de asemenea, uleiuri vegetale necesare, nu parfumuri, arome  și alți coloranți sintetici. Uleiurile naturale îndeplinesc două roluri: ele ofera igienă, curățare de calitate superioară, și în același  timp  dau pielii hidratare într-un mod natural, cum numai un produs apropiat de natură poate face. Doar săpunurile naturale ofera pielii îngrijirea de care are nevoie”, explică dr. Ioana Vârtosu.

Istorie

Spălarea cu săpun este cea mai veche modalitate de curățare din lume. Fizicianul grec Galen vorbește în secolul II e.n. despre folosirea săpunului ca agent de curățare și pentru spălarea corpului. În Europa primele ateliere care fabricau săpun au aparut în Marsilia, Genova și Veneția. Metodele vechi de obținere a săpunului (din grăsime animală sau vegetală combinată cu substanțe alcaline provenite din cenușă) erau costisitoare. De aici și atitudinea populației negativă față de ideea de curățenie. Până spre sfârșitul secolului XVIII săpunul a fost un produs de lux.

Abia la începutul secolului XX, săpunul era universal folosit. Lumea a înțeles relația dintre curățenie și sănătate grație unor campanii publicitare desfășurate la scară largă în Europa și America, astfel că după al doilea război mondial sapunul a ajuns să fie acceptat ca obiect indispensabil de igienă personală.”